32

Ce respingatoare-mi pare marea. Astazi n-am mai pretuit marea.Tresar! Ma joc cu o farama de cadura pitita-n coltul intern al ochiului. Nu mai am timp de joaca! Cat timp am de joaca… Ma inabus in caldura, mi se lipesc hainele de trup. Nu ma mai sufar. Ma sfidez, imi urasc ultima poveste, urasc toate povestile pe care le-am scris, urasc sa fac pe actrita, urasc toate cartile pe care le citesc. Nu-l urasc pe Dali. Nu, nu-l urasc pe Dali… Nici pe Mozart.

Cum sa-l urasti pe Mozart? Il urasc pe Debussy…

Eu nu dispretuiesc si nu nesocotesc, eu urasc! Ce ura pura, ce roua pura, ce caldura, ce sudoare, caldura si sudoare. Roua. Fum de tigara! Imi urasc plamanii inmuiati in fum gri si amarui. Gri. Facusem candva o promisiune-fara gri. Ce mult e de-atunci!

Imi iubeam colegii si acum ii dispretuiesc. Tanjesc dupa binecuvantarea singuratatii. Imi dispretuiesc colegii de-a dreptul, cu atat mai tare cu cat ma observa si stiu ca sunt om fara credinta si moral, ca nu sunt capabila de sentimente frumoase, ca sunt lipsita de principii si dreptate. Ii urasc cu atat cu cat imi hranesc ego-ul si nu-mi reproseaza lipsa de modestie. Le urasc indiferenta! Le urasc prostia! Le urasc incultura! Le urasc superficialitatea! Urasc sa-i privesc zambind, urasc sa le simt bucuria. Imi urasc ochii cei caprui care i-au studiat cand stateau pe instagram si-mi urasc gura care n-a scos niciun sunet de dezaprobare. Urasc sa stiu ca au note mai mari ca mine.

Imi urasc somnolenta.

Urasc aglomerarile umane!

Urasc ochii cei critici ai colegelor mele care-mi analizeaza trupul din cap pana-n picioare!

Imi urasc caldura.

Imi urasc soarele!

Si imi urasc luna.

Sunt o luna galbena. Galben-auriu. Ma arunc printre unghere, luminez, ma zbat, am pofta de vulgaritate. Am pofta de desfrau, am pofta sa-mi bat joc de lumina mea frumoasa. Caci ma urasc. Imi urasc gandurile, urasc blogul asta, urasc ce-am spus astazi, urasc felul in care am apreciat poezii proaste, urasc sa scriu, urasc toate poeziile din lume. Mi-as sugruma toate randurile si le-as depune cadavrele pe-un mal.

Molie fragila ce esti, zboara din gura frumoasa si incumeta-te de zboara intr-o gura urata. Nu-i roade limba si dintii, iat-o, saraca, sangereaza! Adu degraba gheata! Du-te spre mal, inveleste-te-n saliva si fugi, fugi, zboara, incumeta-te de zboara! Molie micuta! Zboara, zboara-n nasul cel urat si lasa-i gura. Adu-i aroma de piele tabacita si de mir. Ce miros erotic! Molie mica, molie micuta, vino sa-ti cante mama! Paraseste gura cea urata, zboara iute-n nas si inoada-te-ntre firele de par. Molie mica, nu vrei sa mai rasari, macar o clipa? Vezi si tu luna? Eu eram luna… Ma simteam oarba si vedeam un verde spalacit in toiul verii. Si eram o luna galbena.

L-as implora pe Dumnezeu sa se abata de la lege si sa ma lepede in neant. Nu in neant! Tresar! M-as ucide intr-o zi, vrand sa cad pe pat de fecioara cu molii alergand prin trupul ei. As muri intr-o zi de vara. Intr-o zi de vara! Calduroasa! Si as uri! Si sudoarea mi-ar lipi hainele de piele.

Intai sa fie luna!

hhss029jjhgkggkkk55

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s